Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat, într-o conferință de presă, că se lucrează la o nouă formă a Planului naţional de combatere şi control al cancerului, dar că toate activităţile prevăzute în cadrul acestuia ar urma să fie finanţate abia de anul viitor, după aprobarea bugetului.

Ministrul a menţionat însă că o parte dintre măsuri vor fi implementate şi în 2023, iar printre ele se numără:

- înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer;

- elaborarea planurilor naţionale de screening pentru cancer, folosind datele din studiile-pilot pentru cancerul de col, cel de sân şi cel colorectal;

- elaborarea criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament al cancerului;

- metodologiile de monitorizare a performanţei şi calităţii serviciilor;

- elaborarea cadrului de dezvoltare a unei reţele naţionale de diagnostic şi tratament;

- revizuirea curriculum-ului de rezidenţiat pentru oncologie medicală, radioterapie şi chimie oncologică.

Rafila a subliniat importanţa criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament, astfel încât să existe "aceeaşi calitate" a serviciilor indiferent de locaţie.

Ministrul a arătat că a fost înfiinţat un grup de experţi care în ultimele trei luni a analizat factorii de risc ai cancerului; a colectat toate datele existente relevante; a făcut analiza cheltuielilor şi costurilor cu prevenţia, diagnosticul şi tratamentul în oncologie; a analizat serviciile de diagnostic şi tratament şi a inventariat politicile naţionale în domeniu.

"Grupul tehnic de lucru a analizat situaţia actualului plan naţional de combatere şi control al cancerului şi a constatat câteva lucruri: că sunt necesare modificări şi adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu planul european de combatere a cancerului, reformularea într-un cadru logic care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu o analiză de situaţie a tuturor datelor existente în prezent, încât aceste norme, de care este nevoie şi despre care se discută, să poată fi elaborate în mod corect şi sustenabil", a mai spus el.

Totodată, Rafila a declarat că forma actuală a Planului naţional de combatere şi control al cancerului are "mici disfuncţionalităţi", pe care ministerul încearcă să le corecteze.

Printre acestea se numără: includerea obiectivelor specifice doar pentru opt tipuri de cancer; crearea unui departament independent de sănătate publică la nivelul tuturor unităţilor spitaliceşti; dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România; obligaţia Ministerului Sănătăţii de a crea "cancer test kits".

"Are obiective şi termene care nu pot fi atinse, nu au fost atinse de nicio ţară din lume. Vă dau câteva exemple: scăderea mortalităţii printr-un anumit tip de cancer şi scăderea numărului de cazuri de cancer diagnosticate. Nu se pot realiza în unul-doi ani; acesta este un proces. Întâi creşti, prin screening, numărul de cazuri pe care la diagnostichezi, adopţi o politică de acces la tratament şi prevenţie, după care, în timp, cinci-şapte ani, se poate ajunge la scăderea numărului de cancere. Multe cancere care pun probleme de sănătate publică nu au fost incluse. Ele au o incidenţă şi o mortalitate mare. Vrem să le includem (...): melanomul malign, cancerul gastric, cancerul de pancreas, cancerul ovarian", a explicat ministrul Sănătăţii.

"Măsurile care au fost deja implementate sau urmează: pacienţii oncologici beneficiază de evaluări imagistice de înaltă performanţă rapid şi gratuit, se decontează integral serviciile efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice şi private; s-a deblocat programul de vaccinare anti-HPV, care previne cancerul de col uterin; s-au introdus zece medicamente inovative în programul naţional de oncologie şi au fost deblocate şi finalizate proiectele pentru şapte noi centre de radioterapie", a afirmat Alexandru Rafila.